Powered By Blogger

duminică, 21 ianuarie 2018

Călătorie în Regatul Poveștilor

    Zilele de 17 și 18 ianuarie 2018 au fost animate de întâlniri ale elevilor timișoreni cu scriitorul de literatură pentru copii, Petre Crăciun. Școala Gimnazială nr.25 alături de alte cinci școli din oraș au fost gazde ale fericitelor întâlniri.
Prin fascinata lume a poveștilor și poeziilor scrise de autor dar și prin modesta viață de scriitor, am fost plimbați de minunatele întâmplări povestite cu candoare și bunătate de marele admirator al lui Andersen. Copiii au avut ocazia să asculte povești încă nepublicate, să cunoască titlurile apărute de basme, povești și poezii ale lui Petre Crăciun...
    La librăriile Cărturești și La Două Bufnițe au avut loc seri de poveste în lectura autorului.
    Doresc să- mi exprim bucuria și mulțumirea că doamnele învățătoare și părinții au susținut copiii și i- au însoțit pentru a- și forma din obiceiul cititului un stil de viață. În cadrul proiectului de promovare a lecturii " Citește după cei 7 ani de- acasă" vor mai urma astfel de activități care să motiveze copii să citească și să cunoască mai multe titluri și autori de... poveste!
    Ina Bulzan -povestitoare și Patricia Lidia Popescu Cevei- scriitoare ne sunt partenere de suflet în acest proiect și asigură bucuria copiilor prin textele scrise și povestirea acestora într- o manieră unică, personală.
    Așadar...citim și povestim!

duminică, 24 septembrie 2017

Nevoia de tabără


TABĂRA – spaƫiu și timp pentru socializare...
                     
 

Anul acesta am avut marele curaj să plec în tabără cu prima serie de copii care au terminat clasa pregătitoare. Copii inteligenƫi, bine crescuƫi, ascultători dar mai presus de toate, dornici să facă parte dintr-un grup: al taberiștilor!  Văzuseră ei poze cu foști elevi de-ai mei și probabil că dorinƫa de cunoaștere și experimentare i-a determinat  să îcerce. Și părinƫii au fost buni și înƫelegători cu noi căci ne-au susƫinut și acordat încredere totală.
Nevoia de încredere, dorinƫa de a-și demonstra că pot face muuuulte lucruri singuri sau cu puƫin ajutor,i-au mobilizat pe micii mei taberiști să se comporte impecabil timp de 6 zile cât am stat împreună. Am format un grup unit, ne-am ajutat unii pe alƫii, ne-am susƫinut atunci când dorul de părinƫi ne da târcoale sau la scoaterea vreunui dinƫișor de lapte, am explorat munƫii bucurându-ne de frumuseƫile naturii, am citit și am cântat, am gătit și ne-am jucat,am plâns și-am râs de mama-focului iar la final am realizat ce bine ne-a fost tuturor, ce bogaƫi și puternici am devenit...
Câteva replici și mici dialoguri vă vor convinge de sinceritatea și bucuria clipelor petrecute împreună:
·         -Matei, m-a sunat mama și m-a întrebat dacă ai plâns...
-Și ai minƫit-o?
-I-am spus că nu ai plâns...
-Deci...n-ai minƫit-o!
* -Alex, am vorbit cu mama la telefon...
   - I-ai spus că îmi speli tu tricoul?
   -NU!
  - Atunci nu –i mai spune...!

·         Luca zice:
-Simona, mie îmi place de Ioana!
- Serios? De ce îƫi place?
-Fiindcă  tace!
* -Ruxi, nu vrei să-ƫi scot eu dinƫișorul?Poate vine Zâna Măseluƫă cu bani...
- Nuuuuu...îi dau eu bani la dentist!
            * - Andrei, nu te-ai limpezit bine pe cap: la spate mai ai săpunele...
              - Nuuu, acolo așa e culoarea mea!
* -Simona!
- Daaaa!
-Să știi că nu toƫi copiii mă respectă ca pe o regulă!
·         - Alex, nu respecƫi regulile jocului!
-Ba da, doar că am mai adăugat una...
-Păi și le-ai spus celorlalƫi copii?
-Nu încă...
-De ce?
-Căne jucam, nu aveam timp...!
Aș încheia cu bucurie și împlinire că am trăit asemenea momente alături de suflete dragi și cu mândrie că am reușit crearea unui spaƫiu și timp special.


duminică, 14 mai 2017

Dragostea paternă...


vertical








Cartea care m- a emoționat enorm pe tema dragostei paterne este cea în care Selma Lagerlof abordează subiectul cu mare măiestrie. Am citit multe pagini despre iubirea necondiționată a mamei, despre dragostea bunicilor pentru nepoți dar prea puțin despre " ascunsa" dragoste a tatălui pentru fica lui. Romanul este scris cu cuvinte simple dar pare că transcede timpul, rațiunea și condiția de muritor. Tatăl- Jean Andersson - care - și divinizează copila, își regăsește refugiul în nebunie, singura cale suportabilă pentru supraviețuire atunci când aceasta părăsește " coliba" părintească. Klara Gulla pleacă să facă rost de bani pentru părinți, să- i ajute să- și păstreze casa...Atmosfera ținuturilor, descrierea comunității de oameni simpli și onești, rutina zilnică prezentate în roman emană o emoție specială, o curiozitate și trăiri complexe.
           Aceste sentimente  m- au determinat să retrăiesc și să înțeleg  momente din copilărie când petreceam alături de tata cu veselie, intensitate și mare bucurie. Dragostea paternă cred că e una
specială, ascunsă, nebănuită, tainică și extrem de profundă...

                               Respect pentru tații care se implică în viețile copiilor lor!




joi, 29 decembrie 2016

Case de poveste, clase de poveste

 Într- o discuție cu un grup de părinți preocupați de viitorul copiilor lor am avut plăcerea să ascult o frământare a unei tinere mămici: " ...și totuși , care sunt competențele pe care trebuie să le aibă copilul meu pentru a face față oricăror evaluări, oricărui sistem de învățământ, în orice țară ar dori el?" . Era interesată de " acel ceva" care am putea noi adulții să-l transmitem, să-l învățăm sau să reușim să- l inoculăm copiilor noștri.
  Am recunoscut imediat preocuparea mea de vreo 25 de ani la caedră de a găsi " acel ceva" care să nu li se  pară copiilor nici îndoctrinare, nici dresaj  și să nici nu fie motiv de stres. Nu cred că poate fi cântărit sau cuantificat ceea ce are nevoie copilul, cât are nevoie și în ce perioadă (vârstă) sau în ce ritm ar putea fi realizat... CRED însă cu tărie că sunt câteva direcții sau principii sau căi prin care se poate da copilului ceea ce ar avea nevoie pentru el și pentru a face față examenelor vieții- până la urmă! Acestea ar fi extrem de ușor de aplicat și cu puțină măiestrie didactică ar da rezultate mulțumitoare și chiar uneori surprinzător de bune. În opinia mea e vorba de: DISCIPLINĂ, ORGANIZARE, EMPATIE.
   Toate aceste direcții, principii consider că trebuie impuse cu tact, cu pricepere și blândețe dar în mod constant și perseverent încă de la cele mai mici vârste. JOCUL cu care putem începe educația copilului de la cea mai mică vârstă, POVEȘTILE cu care putem continua apoi dar și PROIECTELE TEMATICE care completează demersul didactic sunt metode la îndemâna oricărui educator sau părinte pentru a fi eficient.
    Desigur, multitudinea de metode și mijloace didactice trebuie " condimentată" cu atitudini potrivite - cu bucurie, încredere, iubire necondiționată, curaj, determinare, implicare dar și cu o bună colaborare între dascăli și părinți - pentru pragmatismul educației.
     Printr- o disciplină riguroasă ( fără a fi dictatură), printr- o meticuloasă organizare ( a spațiului, timpului și resurselor ) dar și prin educarea timpurie a empatiei putem transmite copiilor noștri competențe, principii și atitudini de care au nevoie și cu ajutorul cărora pot face față oricăror provocări profesionale și morale în viața de școlar și viitor adult.
     UNDE putem face acest lucru, însă???
     În CASE DE POVESTE și în CLASE DE POVESTE!!!

joi, 30 iunie 2016

Final de ciclu primar - aducător de ... comori

        Cartea realizată la finalul clasei a- IV- a cu talentații mei elevi a pornit de la ideea de a- l omagia pe dragul meu bunic care m- a sfătuit să- mi fac meseria de dăscăliță cu inima - pentru reușita șlefuirii sufletelor copiilor.
         La clubul de povești, îndrumați cu măiestrie de Ina, copiii au creat povești, încercând să redea fiecare propria planetă. Bătrânul misterios - în penelul subsemnatei - a încercat să rețină din fiecare poveste/ capitol al cărții o calitate a fiecărui copil, să dea sfaturi pentru viață, să mulțumească pentru ceea ce au însemnat acești elevi pentru desăvârșirea meseriei.
         În acest mod cred că vom păstra amintiri frumoase și aștept peste vreo  zece ani să sărbătorim la fel de frumos cum am încheiat..... (alături de minunații părinți ai copiilor care mi- au fost parteneri de nădejde).


                                     MULȚUMESC dragi elevi! Drum drept și lumină!

miercuri, 20 aprilie 2016

Poveștile plimbărețe

.        Astăzi am dovedit dacă mai era nevoie- că poveștile și personajele lor pot transforma oamenii, pot scoate în evidență ce au ei mai bun sau...
Copiii costumați în personaje ale cărților preferate au abordat persoane făcând cunoscute poveștile din cărți. Copii și adulți deopotrivă au fost fascinați și bucuroși să mai afle noutăți de citit. Calitățile empatice au făcut din elevii mei niște veritabili actori!
       Mulțumim Inei Bulzan, Patriciei Popescu, părinților și elevilor implicați în proiect!
                                    Felicitări și la mai multe cărți citite!






duminică, 17 ianuarie 2016

Inspiraţi de...Eminescu

                 Am sărbătorit ziua naşterii marelui poet, Mihai Eminescu,  15 ianuarie cu activităţi atractive şi interesante.
Am vizionat, mai întâi, filmuleţe despre viaţa şi activitatea poetului, despre prietenia cu Ion Creangă şi Veronica Micle. Am dezbătut, apoi,cele vizionate aducând fiecare, informaţii şi precizări bine documentate.
Momentul culminant a fost, însă, acela în care fiecare şi-a ales o poezie şi a recitat-o în manieră personală. Iată care au fost preferinţele :

·       Ce-ţi doresc eu ţie,dulce Românie  -Dragoş;
·       Se bate miezul nopţii – Vanessa;
·       Ce te legeni, codrule? –Ana Halaţiu;
·       Lacul –Bogdan;
·       Înger de pază – Alexia;
·       La steaua – Sebi;
·       De ce nu-mi vii? – Maria;
·       O, rămâi... – Darius;
·       Revedere –Ligia;
·       Doi aştri – Andrei Tcaciuc;
·       Luceafărul –Iasmina;
·       Şi dacă...- Ana Bunea;
·       Somnoroase păsărele – Alex;
·       Ai noştri tineri – Rafa
·       Odă – Ovidiu;
·       O, rămâi... – Carla;
·       Ce e amorul? – Sarah;
·       De-aş avea – Ami;
·       Fiind băiet, păduri cutreieram – David;
·       Frumoasă-i – Armina
·       La steaua – Simina
·       Rugăciune – Simona Romaş

·                                      Simbolistica alegerii poeziilor este evidentă şi mărturisesc faptul că mă bucură sensibilitatea şi profunzimea alegerilor copiilor. Maniera proprie de transmitere a mesajului poeziilor a dus la premierea a trei poezii –după supunerea la vot:

·                                      Locul I – Ana Maria Halaţiu;
·                                      Locul II – Chiu Bogdan;
·                                      Locul III – Fiţ Ligia.
·        
FELICITᾸRI TUTUROR!

Finalul activităţii a fost surprinzător deoarece s-a materializat în expresia :  ” m-a inspirat”rostită de una dintre eleve care ne-a citit versurile create ad- hoc, în timpul discuţiilor. Iată-le:

                                               Copilăria
                                                        de Ana Maria Halaţiu

                            Şi –mi gândesc dorurile toate,
                            Astăzi da, mâine nu, poate,
                            Oh, copilărie, dacă ai mai sta un ceas
                            Sau poate doar la un taifas...

                            Amintesc acum ce vremuri,
                            Dar iată că acum s-a dus
                            Ca soarele de la apus,
                            Şi-ncepi şi tu să te cutremuri.

                            Şi luna-mi şopteşte uşor,
                            Crăiasă cu al ei dor:
                            Copilăria –i lucru sfânt
                            Cum nu mai este pe pământ!


Concluzia? Una simplă: Eminescu ne inspiră...peste veacuri!