Powered By Blogger

duminică, 24 septembrie 2017

Nevoia de tabără


TABĂRA – spaƫiu și timp pentru socializare...
                     
 

Anul acesta am avut marele curaj să plec în tabără cu prima serie de copii care au terminat clasa pregătitoare. Copii inteligenƫi, bine crescuƫi, ascultători dar mai presus de toate, dornici să facă parte dintr-un grup: al taberiștilor!  Văzuseră ei poze cu foști elevi de-ai mei și probabil că dorinƫa de cunoaștere și experimentare i-a determinat  să îcerce. Și părinƫii au fost buni și înƫelegători cu noi căci ne-au susƫinut și acordat încredere totală.
Nevoia de încredere, dorinƫa de a-și demonstra că pot face muuuulte lucruri singuri sau cu puƫin ajutor,i-au mobilizat pe micii mei taberiști să se comporte impecabil timp de 6 zile cât am stat împreună. Am format un grup unit, ne-am ajutat unii pe alƫii, ne-am susƫinut atunci când dorul de părinƫi ne da târcoale sau la scoaterea vreunui dinƫișor de lapte, am explorat munƫii bucurându-ne de frumuseƫile naturii, am citit și am cântat, am gătit și ne-am jucat,am plâns și-am râs de mama-focului iar la final am realizat ce bine ne-a fost tuturor, ce bogaƫi și puternici am devenit...
Câteva replici și mici dialoguri vă vor convinge de sinceritatea și bucuria clipelor petrecute împreună:
·         -Matei, m-a sunat mama și m-a întrebat dacă ai plâns...
-Și ai minƫit-o?
-I-am spus că nu ai plâns...
-Deci...n-ai minƫit-o!
* -Alex, am vorbit cu mama la telefon...
   - I-ai spus că îmi speli tu tricoul?
   -NU!
  - Atunci nu –i mai spune...!

·         Luca zice:
-Simona, mie îmi place de Ioana!
- Serios? De ce îƫi place?
-Fiindcă  tace!
* -Ruxi, nu vrei să-ƫi scot eu dinƫișorul?Poate vine Zâna Măseluƫă cu bani...
- Nuuuuu...îi dau eu bani la dentist!
            * - Andrei, nu te-ai limpezit bine pe cap: la spate mai ai săpunele...
              - Nuuu, acolo așa e culoarea mea!
* -Simona!
- Daaaa!
-Să știi că nu toƫi copiii mă respectă ca pe o regulă!
·         - Alex, nu respecƫi regulile jocului!
-Ba da, doar că am mai adăugat una...
-Păi și le-ai spus celorlalƫi copii?
-Nu încă...
-De ce?
-Căne jucam, nu aveam timp...!
Aș încheia cu bucurie și împlinire că am trăit asemenea momente alături de suflete dragi și cu mândrie că am reușit crearea unui spaƫiu și timp special.